Plățile în criptomonede făcute direct între oameni, fără bancă la mijloc, au trecut demult de faza de experiment. Un raport realizat de NoOnes arată că Generația Z a ajuns să domine tranzacțiile crypto peer to peer, cu 72% din plățile P2P raportate la nivel global.
Informațiile din această știre sunt preluate din materialul publicat de Cryptology.ro, site de știri și analize crypto în limba română, care a prezentat datele din raportul NoOnes.
Cine folosește cel mai mult transferurile crypto fără intermediari?
Diferențele dintre generații ies imediat la suprafață. În datele NoOnes, milenialii apar cu 24% din transferurile P2P, iar Generația X cu 4%. Proporțiile nu lasă mult loc de interpretare, cei mai tineri sunt cei care împing acest tip de plăți înainte.
Generația Z este, de obicei, definită ca intervalul de naștere 1997–2012. Pentru mulți dintre ei, aplicațiile au fost primul contact cu ideea de bani care circulă instant, indiferent de țară, oră sau zi. În contextul ăsta, un portofel digital pe telefon pare o extensie firească a vieții de zi cu zi, în timp ce un transfer bancar clasic, cu pași rigizi și comisioane, poate părea un obicei rămas în urmă.
De ce P2P-ul prinde la cei născuți cu smartphone-ul?
Transferurile crypto P2P funcționează simplu: două persoane trimit valoare din portofel în portofel, fără procesator tradițional de plăți. Costurile pot fi reduse, iar viteza depinde de rețeaua folosită, nu de programul unei instituții.
Se vede aici un reflex format în ani de mesaje instant, livrări în aceeași zi și abonamente care pornesc și se opresc dintr-un singur buton. Dacă poți trimite un fișier în câteva secunde, e greu să accepți că trimiterea banilor ar trebui să dureze zile.
Merită spus și că pentru o parte dintre utilizatori, crypto nu înseamnă doar investiții sau speculație. Raportul NoOnes descrie utilizări simple, de la împărțirea unei cheltuieli până la trimiterea de bani către familie în altă țară, fără stresul unui curs nefavorabil sau al unui comision care mușcă din sumă.
Unde se vede adopția cel mai puternic?
Harta adopției P2P nu arată la fel peste tot. Asia apare în frunte, cu 74% dintre utilizatorii regionali care spun că folosesc frecvent astfel de transferuri. America Latină urmează cu 62%, iar Africa cu 54%. Europa și America de Nord rămân, comparativ, la niveluri mai joase.
Asta ține mai puțin de tendințe și mai mult de infrastructură. În multe economii emergente, accesul la servicii bancare poate fi limitat sau scump, iar un portofel crypto instalat pe telefon devine o soluție practică, uneori singura care funcționează cu adevărat pentru transferuri rapide.
În același context, sunt invocate și date Chainalysis, potrivit cărora activitatea crypto din regiunea Asia-Pacific a crescut cu aproape 70% în 2025, de la 1,4 trilioane de dolari la 2,4 trilioane. America Latină și Africa rămân, de asemenea, între regiunile cu adopție puternică a activelor digitale.
Pentru multe familii, miza se leagă de remitențe, banii trimiși acasă de cei plecați la muncă în străinătate. Transferurile tradiționale, prin operatori consacrați, pot veni cu comisioane de 5% până la 10%, uneori chiar mai mari. În cazul stablecoin-urilor, costul se poate reduce semnificativ, în funcție de rețea și de platforma folosită.
Telefonul mobil, centrul experienței
NoOnes pune o parte importantă din creștere pe seama folosirii masive a telefonului. Autentificarea în doi pași și securitatea biometrică au făcut, pentru mulți utilizatori tineri, trecerea spre portofele digitale mai ușor de acceptat.
De aici pornește și o regulă simplă a pieței: cine câștigă pe mobil câștigă și în rest. Dacă trimiterea de criptomonede e mai complicată decât trimiterea unui mesaj, mulți utilizatori nu mai au răbdare să învețe. Tocmai de aceea, platformele care nu pun experiența de mobil în centrul produsului riscă să piardă segmentul cel mai activ.
În acest context este menționat și Hyperliquid, o platformă de tranzacționare descentralizată cu volume mari, dar fără o aplicație mobilă dedicată. Într-un ecosistem în care o parte importantă din Generația Z folosește servicii P2P direct de pe telefon, absența unei aplicații native poate deveni un minus greu de ignorat.
Cardurile crypto cresc mai repede decât P2P-ul ca volum
Chiar dacă P2P-ul are o pondere uriașă în rândul celor mai tineri, activele digitale intră în economia de zi cu zi și pe o rută mai familiară: cardurile crypto. Un raport Artemis, publicat în ianuarie 2026, arată că plățile realizate cu carduri conectate la solduri în crypto sau stablecoin-uri au depășit ca volum total transferurile P2P.
Potrivit datelor din raport, rulajul lunar al plăților prin carduri crypto a trecut de 15 miliarde de dolari, în timp ce transferurile P2P în stablecoin-uri sunt estimate la aproximativ 11 miliarde de dolari pe lună. Pe termen mediu, aceeași sursă indică o creștere puternică a cardurilor în ultimii trei ani, în timp ce P2P-ul a avansat într-un ritm mult mai lent.
Explicația e simplă. Cardurile fac conversia automat, utilizatorul plătește la POS sau online, iar criptomonedele sunt schimbate în monedă fiat în momentul tranzacției. Comercianții primesc banii ca într-o plată obișnuită, fără integrare specială și fără să fie nevoie să accepte direct crypto.
Încrederea în crypto, împărțită pe generații
Diferențele de adopție merg mână în mână cu diferențe de încredere. Un sondaj OKX din ianuarie 2026, realizat pe 1.000 de americani, indică faptul că 40% dintre respondenții din Generația Z și 41% dintre mileniali oferă platformelor crypto scoruri mari de încredere pe o scală de la 1 la 10. La baby boomers, proporția coboară la 9%.
În același timp, 74% dintre boomers declară încredere ridicată în bănci, în timp ce la tineri procentul este mult mai mic, în jur de unul din cinci. Cercetarea mai arată și o diferență de intenție: 40% dintre cei din Generația Z și 36% dintre mileniali spun că vor tranzacționa mai multă cripto în 2026, comparativ cu 11% la boomers.
Stablecoin-uri, incluziune financiară și riscuri reale
Stablecoin-urile, criptomonede cu preț ancorat de obicei la dolar, au devenit instrumentul preferat pentru transferuri transfrontaliere în piețele emergente. Artemis le asociază cu remitențe, gestionarea lichidității și decontări internaționale, chiar dacă, raportat la carduri, P2P-ul crește mai încet ca volum.
NoOnes, platforma care a realizat sondajul, este orientată spre aceste piețe. Cu aproximativ 2,5 milioane de utilizatori și operațiuni concentrate în Africa, Asia de Sud-Est și America Latină, platforma oferă tranzacționare P2P cu escrow și numeroase metode locale de plată. Practic, cumpărătorul și vânzătorul tranzacționează direct, iar cripto rămâne blocată în escrow până când plata în moneda locală este confirmată.
Creșterea rapidă a plăților P2P vine, totuși, cu întrebări de reglementare și cu riscuri concrete de fraudă. Tranzacțiile pe blockchain sunt, în general, ireversibile, iar asta complică recuperarea fondurilor atunci când cineva cade într-o înșelătorie. Escrow-ul reduce riscul, însă nu îl elimină.
Uniunea Europeană a introdus deja cadrul MiCA, care stabilește reguli pentru emitenții de stablecoin-uri și furnizorii de servicii crypto. Pe măsură ce aceste reguli se așază, realitatea demografică rămâne greu de ignorat: dacă o singură generație produce aproape trei sferturi din plățile P2P, obiceiurile ei ajung să influențeze felul în care se mișcă piața și cum se scriu regulile jocului.
Așa cum punctează Mihai Popa, analist la Cryptology.ro, site de știri și analize crypto în limba română, Generația Z nu mai așteaptă ca sistemul clasic să se modernizeze, ci își mută tranzacțiile acolo unde viteza, costurile și controlul asupra banilor par mai convingătoare.
