Motivația achiziției
Procesele de achiziție a echipamentului militar, inclusiv cele criticate ca „deprimate”, sunt justificate de nevoia de a asigura capacitatea operațională imediată a forțelor armate. În actualul climat geopolitic, cu amenințări emergente și conflicte la marginea Europei, România trebuie să își consolideze rapid apărarea națională. O altă motivație semnificativă este respectarea bugetelor destinate apărării, care nu permit întotdeauna obținerea de echipamente de vârf. Mai mult, aceste achiziții sunt considerate soluții temporare până la implementarea unor programe de modernizare pe termen lung. Ministrul subliniază că selecția acestor echipamente a fost realizată printr-o analiză atentă a necesităților operaționale și capacităților existente, prioritizând securitatea națională și întreținerea unei prezențe militare eficiente. De asemenea, achizițiile sunt integrate în cadrul unei strategii mai largi de cooperare cu aliații din NATO, contribuind la interoperabilitatea forțelor armate române cu cele ale altor națiuni membre.
Argumentele ministrului
Ministrul Radu Miruță a oferit o serie de justificări pentru a susține opțiunea de a achiziționa echipamente militare considerate de unii drept „deprimate”. El a subliniat că aceste echipamente au fost selectate pe baza unor analize strategice amănunțite, care au evaluat nu doar costurile, ci și eficiența și rapiditatea integrării lor în structurile existente ale armatei. Ministrul a clarificat că, deși aceste echipamente nu sunt de ultimă oră, ele sunt complet funcționale și pot îndeplini cerințele operaționale actuale ale armatei române. Un alt punct adus în discuție de ministru este faptul că aceste achiziții oferă o flexibilitate financiară ce poate fi utilizată pentru proiecte prioritare în domeniul apărării naționale. În plus, Miruță a subliniat că echipamentele vor beneficia de modernizări și adaptații la standardele NATO, asigurând astfel coeziunea și compatibilitatea cu forțele aliate. El a adăugat că opțiunea face parte dintr-o strategie de tranziție, menită să asigure o dotare constantă a armatei până la finalizarea planurilor de modernizare și achiziția de echipamente de elită.
Criticile publice
Criticile publice referitoare la achizițiile de echipamente militare vechi au fost diverse și provin din multiple surse, inclusiv experți în securitate, politicieni din opoziție și cetățeni îngrijorați. Unul dintre reproșurile principale vizează percepția că aceste echipamente nu oferă un avantaj tehnologic semnificativ și că investițiile ar trebui să fie direcționate către tehnologii noi pentru a asigura superioritate pe câmpul de luptă. Cei care critică afirmă că achizițiile de echipamente vechi reprezintă o soluție pe termen scurt care nu abordează problemele structurale ale armatei și că ar putea pune în pericol securitatea națională pe termen lung.
O altă îngrijorare exprimată de public este lipsa transparenței în procesul de achiziție. Există voci care solicită informații suplimentare privind criteriile de selecție a furnizorilor și modul în care au fost luate deciziile de achiziție. De asemenea, s-a exprimat teama că aceste achiziții ar putea ascunde interese economice sau politice care nu sunt în beneficiul națiunii. În media și în societatea civilă au apărut întrebări legate de eficiența acestor tranzacții și impactul lor asupra bugetului național.
Pe rețelele sociale și în dezbaterile publice, mulți cetățeni și-au arătat nemulțumirea față de utilizarea fondurilor destinate apărării, sugerând că acestea ar putea fi utilizate mai eficient, de exemplu, prin investiții în cercetare și dezvoltare sau în parteneriate internaționale care să permită accesul la tehnologii avansate. Ei consideră că, în loc să se concentreze pe achiziționarea de echipamente vechi, România ar trebui să își întărească capacitățile de apărare prin inovație și dezvoltarea unei industrii naționale capabile să răspundă provocărilor viitoare.
Planuri de modernizare
În ciuda criticilor, Ministerul Apărării are planuri bine conturate pentru modernizarea capacităților militare ale României pe termen lung. Aceste planuri includ achiziția de echipamente de ultimă oră, dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea pregătirii personalului. Un punct central al strategiei de modernizare este colaborarea cu partenerii internaționali, în special cu aliații NATO, pentru a asigura transferul de tehnologie și know-how necesar. Ministerul își propune să investească în dezvoltarea unei industrii de apărare naționale puternice, care să răspundă nevoilor armatei și să contribuie la economia locală.
Un alt aspect esențial al planurilor de modernizare este digitalizarea și automatizarea proceselor militare, pentru a spori eficiența și reacția rapidă în situații de criză. Aceasta implică investirea în sisteme avansate de comunicații, drone și alte tehnologii inovatoare care să asigure superioritate informațională pe câmpul de luptă. De asemenea, se pune accent pe protecția cibernetică, având în vedere amenințările în creștere în acest domeniu.
Ministerul a subliniat că modernizarea nu se va limita doar la echipamente, ci va include și reforme instituționale destinat îmbunătățirii structurilor de comandă și control, pentru a asigura o coordonare eficientă la toate nivelurile. Aceste reforme sunt esențiale în transformarea armatei române într-o forță modernă, capabilă să facă față provocărilor actuale și viitoare. Planurile de modernizare sunt concepute să fie implementate în etape, cu obiective clare și măsurabile, pentru a garanta o tranziție lină și eficientă către o armată modernizată și bine echipată.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
