Camera Consultanților Fiscali (CCF) salută decizia Guvernului de a anula impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), dar este surprinsă de noua propunere și a înaintat o scrisoare Ministerului Finanțelor. Experții, inclusiv un fost director ANAF, afirmă că Finanțele au creat un „sistem original de tip ghilotină”, un amalgam între taxele din SUA și Polonia, nemaiîntâlnit în lume.
Impozitul minim pe cifra de afaceri, care a generat mai multe inconveniente decât a soluționat, va fi abolit din anul următor. Cu toate acestea, vestea bună este doar aparentă deoarece autoritățile plănuiesc să compenseze „pierderile” printr-o nouă reglementare care restricționează deductibilitatea cheltuielilor pentru serviciile contractate de la afiliați. Astfel, firmele multinaționale scapă de impozitul minim, dar vor fi nevoite să respecte reglementări mai stricte. Ambele propuneri sunt incluse într-un proiect legislativ din al doilea pachet de consolidare fiscală, care ar fi trebuit să se axeze exclusiv pe cheltuielile bugetare.
Doru Dudaș, fost vicepreședinte ANAF, afirmă că noua reglementare nu remediează abaterile unor contribuabili, ci devine ea însăși o abaterare legislativă fiscală, contradictorie cu normele UE și OCDE, și tratatele internaționale.
Noile propuneri fiscale nu par să fie în conformitate cu politica niciunui partid din coaliția de guvernare. Viziunea liberală consideră că măsurile propuse împiedică dezvoltarea economică și contravin principiilor liberale. Social-democrații subliniază că propunerile afectează nu doar multinaționalele neperformante, ci penalizează toți investitorii. UDMR observă lipsa unei abordări echilibrate în sprijinul dezvoltării economice, iar USR critică absența echității sociale a măsurilor.
Propunerea Ministerului Finanțelor este percepută ca o încercare nereușită de a replica modelul fiscal american și polonez, utilizând un procent de 3% într-un mod diferit, având astfel efecte economice adverse pentru România. Modificarea propusă ar conduce la o creștere semnificativă a poverii fiscale pentru companii, în special pentru grupurile cu modele de afaceri integrate, afectând competitivitatea externă și finanțarea firmelor românești.
Pentru investitorii străini, este problematic că, fără documente, pot deduce cheltuieli minore, dar nu și cheltuieli mari necesare pentru dezvoltare. Propunerea riscă să influențeze modelele de afaceri integrate, frecvent utilizate în economia europeană, prin limitarea nejustificată a acestora în România, reducând competitivitatea și blocând finanțarea companiilor serioase.
