În România, sistemul de securitate și control a fost caracterizat printr-o complexitate și o extindere considerabilă, având la bază rețele de informatori și structuri ale Ministerului Apărării. În decembrie 1989, odată cu prăbușirea regimului Ceaușescu, două mari grupuri ostile au influențat sistemul de apărare și opresiune: una subordonată Kremlinului și alta formată din “securiștii patrioți” ai lui Ceaușescu.
Structuri represive și criza comunistă
În 1988, Departamentul Securității Statului număra 14.629 de angajați, conform unui raport CNSAS. Însă, rețelele de control erau mult mai extinse, implicând și activiști ai Partidului Comunist. Ceaușescu a realizat că a ajuns pe lista neagră a Kremlinului odată cu respingerea invaziei Cehoslovaciei în 1968, ceea ce a dus la crearea unei structuri de protecție pentru a-și monitoriza adversarii.
Criza economică din anii ’80 a contribuit la declinul popularității dictatorului, în timp ce liderii sovietici începeau să caute soluții pentru reformarea sistemului comunist. În 1984, sub mandatul lui Iuri Andropov, a avut loc o primă confruntare între “kaghebiștii” români și “securiștii naționaliști”.
Confruntarea dintre grupurile ostile
În 15 octombrie, în timpul unei vizite oficiale a lui Ceaușescu în Germania, generalul Nicolae Militaru și alți generali planificau o lovitură de stat pentru a-l înlătura. Planul a fost dejucat, iar în 1989, gruparea kaghebistă a preluat puterea, influențând politica românească timp de un deceniu. Această confruntare continuă să fie relevantă, iar nemulțumirea publicului față de “democrația controlată” este în creștere.
Agențiile de informații au avut succes în compromiterea instituțiilor și a procesului electoral, ceea ce a condus la cereri de extindere a atribuțiilor Serviciului de Informații Externe pentru a investiga posibilele infiltrări.
“Legea 593/2025 nu reînvie binoame și nu transformă Serviciul de Informații Externe într-un organ de urmărire penală, atenție, stimați colegi! Ea face un lucru mult mai modest și în același timp necesar: creează în interiorul unei instituții militarizate un instrument legal prin care parchetele militare își pot exercita mai eficient competența asupra faptelor penale comise exclusiv de cadre SIE, atenție!”
Felix Stroe, senator PSD
Naționalismul sănătos și influențele externe
Recent, Nicușor Dan a menționat un “naționalism sănătos”, ceea ce a generat confuzie într-un context ideologic dezorientat. Acest concept este asociat cu vechile structuri ale securității ceaușiste, în timp ce ideea de “patriotism înțelept” a fost promovată de elitele politice și militare după 1996, în urma prăbușirii Uniunii Sovietice.
La prima vedere, conceptul pare pozitiv, dar, sub acest „patriotism”, multe instituții și agenții au fost infiltrate de foști membri ai sistemului militar. De exemplu, Elena Udrea a urmat cursuri de apărare națională, iar mulți politicieni și funcționari publici au devenit susținători ai acestei idei.
“Strategia de Securitate Națională afirmă calitatea de membru al NATO și partener strategic al SUA și propune atât direcții de acțiune strategică pro-active, cât și măsuri de întărire a puterii naționale”
Raport CSAT, 2006
România în fața provocărilor actuale
Îngrijorarea liderilor români se reflectă în temerile legate de pierderea “puterii naționale” odată cu integrarea în NATO și UE. Această anxietate a dus la o indecizie instituțională și la o strategie de a “juca la două capete”.
Însă, această teamă de slăbire a influenței a generat o infiltrare fără precedent în instituții, partide și ONG-uri, ducând la o situație în care elitele intelectuale au fost înlocuite de simulacre ale democrației. Această “democrație controlată” este acum amenințată de influența crescândă a lui Vladimir Putin, care consideră România o țintă strategică.
În prezent, România se confruntă cu o reluare a vechilor conflicte din anii ’90, ceea ce a subminat sistemul de siguranță națională. Politica românească, afectată de lideri slabi, nu poate rezolva crizele actuale, iar întărirea statului necesită reguli clare, meritocrație și transparență.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/blocaj-in-securistan-cum-a-devenit-romania-o-democratie-controlata-si-care-sunt-efectele
Sursa foto: Inquam Photos
