Într-o întâlnire cu premierul Mark Carney la Strasbourg, pe 16 septembrie, Ursula von der Leyen a exprimat dorința de a intensifica relațiile cu Canada „la cel mai înalt nivel posibil” într-o „lume ostilă în mod deschis”, conform celor relatate de Euronews.
Pe măsură ce legăturile cu Statele Unite s-au deteriorat sub conducerea lui Donald Trump, Canada a căutat să se apropie de Uniunea Europeană. În august 2026, negocierile comerciale au eșuat, iar Washingtonul a impus tarife agresive între 25% și 50% pentru produsele canadiene. Președintele american a amenințat de mai multe ori că ar putea submina suveranitatea Canadei, sugerând posibilitatea transformării acesteia în „al 51-lea stat al Statelor Unite”.
Datorită poziției sale geografice, Canada nu poate deveni membru cu drepturi depline al UE, motiv pentru care Comisia Europeană propune un nou statut de „membru asociat”, care nu se regăsește în tratatele Uniunii și care, prin urmare, are o structură juridică și instituțională vag definită.
„Ce va fi exact? Acest lucru va fi definit treptat dintr-o perspectivă juridică”, a declarat pentru „Euronews” deputatul european Javier Moreno Sánchez, președintele Delegației Parlamentului pentru Relațiile cu Canada.
În contrast cu un partenerat de liber schimb obișnuit, Canada ar putea să integreze direct baza industrială europeană de apărare, să participe la inițiative comune în Arctica, să colaboreze în domenii precum inteligența artificială, reziliența cibernetică și calculul cuantic, și chiar să se alinieze în sectorul serviciilor financiare.
Cu toate acestea, Ottawa nu va beneficia de drepturi de vot în Parlamentul European sau în Consiliul Uniunii, astfel că nu va avea influență asupra legislației fundamentale a Uniunii Europene.
Relațiile dintre Canada și UE erau deja prietenoase, stabile și bazate pe comerț.
În 2016, au fost semnate două tratate esențiale: Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (CETA) și Acordul de Parteneriat Strategic (SPA).
CETA a eliminat 98% din tarife, sporind comerțul bilateral cu bunuri și servicii cu peste 80%, ajungând la 130 de miliarde de euro. SPA-ul facilitează dialogul pe teme de politică externă și permite organizarea de consultări regulate între UE și Canada pe subiecte precum schimbările climatice, cercetarea și drepturile omului.
Victoria lui Carney în 2025 a întărit relația, având ca rezultat lansarea „Noului Parteneriat Strategic UE-Canada al Viitorului”.
Uniunea Europeană a început să privească Canada mai puțin ca pe un partener comercial îndepărtat, cele două părți colaborând în domeniul lanțurilor de aprovizionare pentru minerale critice, baterii pentru vehicule electrice, energie curată și proiecte arctice. Canada participă activ și la programul Horizon Europe, dedicat cercetării științifice.
În februarie 2026, Canada a devenit prima țară non-europeană care a aderat la instrumentul SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, care permite companiilor canadiene de apărare să participe la licitații de achiziții militare la nivel european. Totodată, Canada a devenit un contributor terț la proiectele PESCO (Cooperarea Structurată Permanentă) în domeniul mobilității și logisticii militare.
În 2025, cea mai mare piață de export a Canadei a fost Statele Unite, care au reprezentat 72,5% din exporturile sale, în timp ce Europa și Asia Centrală au contribuit cu 12,4%.
CETA este în continuare blocat, deoarece 10 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene refuză să-l ratifice complet. Țări precum Italia, Franța și Polonia argumentează că standardele de mediu și de producție ale Canadei sunt mai scăzute în sectoare precum agricultura, în ceea ce privește utilizarea pesticidelor chimice și a organismelor modificate genetic, care sunt interzise în UE.
Niciun partid nu are în vedere aderarea Canadei la UE.
Obiectivul este de a aprofunda parteneriatul economic și strategic dincolo de nivelul actual de cooperare. „Știm că acesta este un parteneriat mai profund, dar nu ajunge la statutul de membru deplin. Poziția sa exactă pe acest spectru va trebui negociată. Așteptarea este ca acesta să fie mai mult decât un acord de liber schimb”, a declarat Fabian Zeleeg, director executiv și economist-șef la Centrul European de Politici.
Se urmărește transformarea CETA într-o alianță pentru viitor, creând un spațiu comun de prosperitate și securitate economică, a explicat președintele Ursula von der Leyen.
Deși detaliile rămân neclare, se așteaptă ca parteneriatul să includă politici variate, de la producție și energie până la materii prime, inteligență artificială, calcul cuantic și securitate cibernetică. Se preconizează, de asemenea, „proiecte comune” în Arctica, o alianță tehnologică și o bază industrială integrată de apărare.
Prim-ministrul Carney a propus avansarea „unui comerț digital fără fricțiuni pentru bunuri neagricole și o gamă largă de servicii”, explorând totodată o piață a serviciilor financiare mai integrată.
Această alianță este parțial un mecanism de supraviețuire pentru Ottawa
Potrivit lui Zeleeg, parteneriatul se va concentra pe coeziunea geopolitică și reprezintă o „situație reciproc avantajoasă”. „Este vorba despre țări cu interese comune care se unesc pentru a găsi soluții la provocările cu care ne confruntăm, inclusiv o situație dificilă cu Statele Unite”, a afirmat Zeleeg pentru „Euronews”.
Această alianță este, de asemenea, un mecanism de supraviețuire pentru Ottawa, având în vedere prăbușirea negocierilor comerciale bilaterale cu Statele Unite, care reprezintă aproximativ 70% din economia de export a Canadei, precum și amenințările venite din partea lui Trump.
Europarlamentarul Moreno Sánchez a subliniat că oficialii canadieni au descris eșecul negocierilor într-o manieră foarte personală. „Au explicat că geografia nu poate fi schimbată. S-au simțit trădați, având în vedere că erau vecini, iar apoi, brusc, au fost informați că nu mai sunt doriți. I-a afectat profund”.
Parteneriatul este, de asemenea, impulsionat de nevoia Uniunii Europene de securitate economică și de materii prime. După pierderea accesului la energia rusească ieftină și în contextul tensiunilor cu China, blocul are nevoie de o sursă stabilă de materiale critice. „Canada are tot ce este necesar”, a afirmat Moreno Sánchez. „Este a doua țară ca mărime din lume. Are energie, gaze, materii prime esențiale. Este evident în interesul nostru să facem comerț cu ei”.
Canada dispune de rezerve semnificative de litiu, nichel, cobalt și elemente rare, toate fiind cruciale pentru tranziția energetică a Uniunii Europene și pentru lanțurile de aprovizionare cu baterii. „Până acum, cu gazul rusesc și China, lucrurile funcționau diferit”, a adăugat Moreno Sánchez. „Dar acum, în contextul relațiilor internaționale tot mai tensionate, este clar că trebuie să ne adaptăm abordarea”.
Europarlamentarul vede în Germania un avertisment. „Uitați-vă ce s-a întâmplat: au devenit dependenți de gazul rusesc. Când livrările au fost întrerupte, au închis centralele nucleare și nu au avut alternative. Acum folosesc cărbune pentru a produce electricitate, ceea ce este exact contrar a ceea ce ar trebui să facem”, a subliniat Moreno Sánchez.
În funcție de cum va fi definit statutul de „membru asociat”, europenii ar putea beneficia de avantaje tangibile. Cel mai semnificativ impact ar putea fi în sectorul energetic, conform lui Giuseppe Spatafora, analist politic la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene. „Cred că exporturile de energie din Canada către UE ar putea reduce presiunea asupra pieței energetice europene, crescând oferta și diminuând dependența de alți furnizori”.
Totuși, Spatafora a adăugat că acest proces va necesita timp, deoarece Canada nu are infrastructura necesară pentru a exporta cantități mari de energie din America de Nord și nici intenția de a construi noi conducte sau terminale de export.
Canada este bogată în componente cheie pentru multe sectoare, de la baterii și vehicule electrice până la electronică și medicină
Îndepărtarea barierelor în calea investițiilor ar facilita noi afaceri, iar o cooperare mai strânsă în domeniul apărării ar putea genera locuri de muncă și ar ajuta la protejarea companiilor europene și canadiene.
Canada are resurse semnificative în domenii esențiale, precum baterii, vehicule electrice, electronică și medicină, iar statutul de „furnizor sigur” ar ajuta companiile din UE să continue să funcționeze, diminuând influența unor țări precum Statele Unite și China.
„Canada ar fi cu siguranță un furnizor mult mai sigur decât China. Nu sunt sigur dacă acest lucru va conduce la o revitalizare a industriei auto, având în vedere controlul Chinei asupra întregului lanț de aprovizionare. Însă ar putea sprijini eforturile UE de a dezvolta industrii strategice, precum apărarea și producția avansată”, a declarat Spatafora.
Carney a propus întărirea „legăturilor interumane” prin implicarea Canadei în programele Erasmus+ și Horizon Europe ale Uniunii. Acest lucru ar putea însemna reguli mai flexibile pentru vizele studenților europeni care doresc să studieze în străinătate, precum și proiecte comune de cercetare și inovare.
Uniunea Europeană va trebui să dezvolte un cadru juridic de la zero pentru statutul de „membru asociat”, definind drepturile și obligațiile ambelor părți. Printre provocările majore se numără alinierea reglementărilor partenerilor și obținerea aprobării unanime din partea tuturor celor 27 de state membre.
Zeleeg speră că summitul UE-Canada de la Montreal, programat pentru 29-30 octombrie, va clarifica conceptul și va transforma oferta Uniunii într-o propunere concretă. „Negocierile sunt în curs de desfășurare. Din perspectiva mea, ar fi o oportunitate ratată dacă până la reuniunea din octombrie nu am avea progrese concrete pe masă”, a afirmat Zeleeg pentru „Euronews”.
Orice avans ar putea ridica întrebarea dacă Canada reprezintă un caz singular sau dacă Uniunea Europeană ar putea extinde acest model de parteneriat către alte țări.
Parteneriatul cu Canada ar putea fi începutul unei „alianțe mult mai extinse între țări cu viziuni comune”, având un efect multiplicator, a explicat Zeleeg. „Dacă reușim să demonstrăm un front unit între UE, Canada, Regatul Unit, Norvegia, Islanda, dar și țări precum Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud, vom avea cu adevărat o masă critică, greu de ignorat chiar și pentru Statele Unite și China”, a adăugat Zeleeg.
O colaborare mai strânsă cu partenerii non-europeni nu ar afecta calea țărilor candidate către aderarea deplină, nici nu le-ar putea substitui statut
Sursa articol: https://hotnews.ro/ce-prevede-statutul-de-membru-asociat-al-ue-si-de-ce-va-fi-canada-prima-tara-cu-acest-statut-2362011
Sursa foto: Inquam Photos
