duminică, noiembrie 22, 2026
11.2 C
București

Dosar penal sau ajutor pentru tinerii prinși cu droguri?

Un fost lider al unității antidrog și directorul unei organizații care sprijină persoanele dependente au perspective complet diferite în legătură cu dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum personal. Totuși, amândoi recunosc un aspect comun: statul român nu a reușit să prevină consumul de droguri și să ofere ajutor adecvat celor care au nevoie.

„Cel mai mare eșec este cel al politicilor naționale și al strategiilor care s-au realizat de-a lungul timpului”, afirmă Cătălin Țone, fost șef în structurile antidrog ale Poliției. În contrast, Marian Ursan, directorul executiv al Asociației Carusel, menționează că primește constant apeluri de la familii care nu știu unde să găsească sprijin, în timp ce unii consumatori așteaptă să înceapă tratamentul.

Cei doi au discutat pentru SpotMedia.ro despre inițiativa de a înlocui dosarul penal cu amenzi pentru deținerea de droguri destinate consumului personal. Ursan susține această schimbare, subliniind că un dosar penal poate avea un impact negativ asupra viitorului tinerilor. Pe de altă parte, Țone se opune, considerând că eliminarea sancțiunii penale ar putea să încurajeze consumul și să facă mai dificilă identificarea traficanților.

Ce ar schimba noua lege

Proiectul legislativ B544/2026, depus la Senat pe 5 octombrie, a fost inițiat de senatoarea independentă Victoria Stoiciu și de Cristian Ghinea (USR). Senatorul Daniel Fenechiu (PNL) a fost inițial unul dintre semnatari, dar și-a retras semnătura pe 12 octombrie.

Conform Legii 143/2000, deținerea sau cumpărarea de droguri pentru consum personal este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală pentru drogurile de risc, și cu închisoare de la 6 luni la 3 ani pentru drogurile de mare risc.

Proiectul propune înlocuirea răspunderii penale cu amenzi contravenționale de 1.000-1.500 de lei pentru drogurile de risc și de 1.500-3.000 de lei pentru cele de mare risc.

Deținerea pentru consum personal ar rămâne interzisă, iar traficul va continua să fie considerat infracțiune. De asemenea, inițiativa prevede evaluarea persoanelor surprinse cu droguri pentru consum personal, o măsură care ar fi obligatorie pentru minori, precum și posibilitatea de a amenaja spații de consum supravegheat medical pentru adulții cu dependență diagnosticată.

Fondurile obținute din amenzi ar urma să fie direcționate către prevenție și asistență.

Argumentele pro și contra dezincriminării

Susținători ai proiectului sau principiului dezincriminării

  • Inițiatorii Victoria Stoiciu și Cristian Ghinea – afirmă că dosarele penale pentru deținerea de droguri în vederea consumului personal sunt disproporționate și pot afecta viitorul tinerilor, fără a rezolva problema dependenței. Aceștia propun înlocuirea sancțiunilor penale cu amenzi și utilizarea resurselor pentru combaterea traficului, prevenție și tratament.
  • Organizații care sprijină persoanele afectate de consumul de droguri – susțin o reducere a sancțiunilor pentru consumatori și dezvoltarea serviciilor de prevenție, tratament și suport. Aceste organizații promovează o abordare medicală și socială față de consumul de droguri.

Oponenți sau cei cu rezerve

  • Parchetul General și DIICOT – avertizează că dezincriminarea ar putea îngreuna lupta împotriva traficului de droguri. DIICOT subliniază lipsa unor cantități-limită care să permită distincția între consumatori și traficanți, ceea ce ar putea fi exploatat de distribuitori pentru a evita răspunderea penală.
  • Federația Națională a Părinților Edupart – solicită respingerea proiectului în forma actuală și dezvoltarea unei rețele funcționale de prevenție, tratament și recuperare înainte de modificarea legislației.
  • Patriarhia Română – consideră că dezincriminarea ar putea transmite tinerilor ideea că drogurile sunt mai puțin periculoase și ar putea contribui la normalizarea consumului.

Dosarul penal: un viitor afectat sau o șansă de intervenție?

Marian Ursan este de părere că dezincriminarea ar schimba modul în care societatea percepe consumatorii. „Cred că, în primul rând, îi vom privi altfel. Și nu îi vom mai considera infractori”, afirmă directorul Carusel.

El discută despre studenți și alți tineri care sunt depistați cu droguri la festivaluri, unde consecințele pot fi severe. „Au primit dosare penale; nu au fost încarcerați, dar un dosar penal este suficient pentru a pune sub semnul întrebării viitorul unei persoane tinere”, adaugă Ursan.

Cătălin Țone recunoaște că experiența poate fi traumatizantă. „Un dosar penal nu este un lucru plăcut, reprezintă o problemă, poate fi un șoc pentru un tânăr”, afirmă fostul șef antidrog.

El subliniază, totuși, că au fost situații în care intervenția procurorului a fost momentul în care părinții au descoperit consumul, iar adolescentul a ajuns la evaluare și tratament. „Nu spun că este benefic, dar în acele momente părintele a aflat de consumul adolescentului, iar acesta a fost supus unei forme de evaluare și tratament, ceea ce a dus la salvarea lui. Nu sunt puține cazuri”, explică Țone.

Fostul polițist susține că, în general, dosarele pentru deținerea de droguri pentru consum personal se finalizează fără închisoare, iar în ultimii 15 ani nu au existat condamnări cu executare exclusiv pentru această infracțiune.

În expunerea de motive a proiectului sunt menționate 520 de condamnări definitive în baza articolului 4 din Legea 143/2000 în 2025, comparativ cu 78 în 2016. Dintre acestea, 88 au fost cu închisoare cu executare. Documentul nu precizează câte condamnări au vizat exclusiv deținerea pentru consum personal și câte au inclus și alte infracțiuni.

Ar îngreuna dezincriminarea prinderea traficanților?

Una dintre principalele obiecții ale lui Cătălin Țone se referă la impactul asupra anchetelor antidrog. El explică faptul că atunci când o persoană este investigată penal pentru deținere în vederea consumului personal, procurorul caută să afle sursa substanțelor. „În majoritatea cazurilor, consumatorii indică de unde au cumpărat și numesc dealerul, ceea ce permite continuarea anchetei”, susține Țone.

În opinia sa, transformarea faptei într-o contravenție ar limita aceste oportunități de investigare. De asemenea, traficanții ar putea profita de modificarea legislativă, susținând că drogurile găsite asupra lor sunt destinate consumului personal.

Proiectul nu stabilește totuși o cantitate maximă de droguri care să fie considerată automat destinată consumului personal. Distincția între consum și trafic ar depinde în continuare de dovezile prezentate.

O obiecție similară a fost formulată și de Parchetul General, care a transmis un punct de vedere negativ asupra inițiativei.

Va crește consumul dacă dispare sancțiunea penală?

Cătălin Țone consideră că renunțarea la pedeapsa penală ar putea transmite un mesaj de toleranță față de consumul de droguri, mai ales în rândul tinerilor. „Dezincriminarea penală și transformarea în contravenție înseamnă încurajarea consumului, o formă indirectă de susținere a consumului”, afirmă el.

Marian Ursan are o viziune diferită. El crede că schimbarea abordării punitive ar putea ajuta persoanele care consumă droguri și comunitățile acestora, dar subliniază că modificarea legii trebuie să fie însoțită de servicii de sprijin. „Nu este suficient să schimbăm doar legea și să privim diferit oamenii”, avertizează directorul Carusel.

Cercetările internaționale nu arată o legătură automată între relaxarea legislației și creșterea consumului. O analiză a 114 studii, publicată în 2020 în revista științifică BMJ Open, a arătat că, în majoritatea cazurilor, schimbările legislative nu au avut legătură cu modificări semnificative ale consumului. Cu toate acestea, aceste cercetări s-au concentrat aproape exclusiv pe canabis, în principal în Statele Unite, astfel că rezultatele nu pot prezice efectele inițiativei din România.

Ce arată datele despre consumul de droguri în România

Conform studiului național privind consumul de droguri în rândul populației generale, realizat în 2024 pe un eșantion de 7.200 de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, 12,3% dintre respondenți au declarat că au consumat cel puțin o dată în viață un drog ilicit, comparativ cu 10,7% în 2019.

În schimb, procentul celor care au raportat consumul de droguri cel puțin o dată în ultimele 12 luni a scăzut de la 6% în 2019 la 5,4% în 2024. Procentul celor care au consumat în ultimele 30 de zile a scăzut de la 3,9% la 3,5% în aceeași perioada.

În cazul canabisului, procentul celor care au consumat cel puțin o dată în viață a crescut de la 6,1% în 2019 la 6,9% în 2024. Totuși, consumul în ultimele 12 luni a scăzut de la 3,5% la 2,4%, iar cel din ultimele 30 de zile, de la 1,8% la 1,5%.

Pentru adolescenți, studiul european ESPAD 2024 arată că România se numără printre țările în care mai puțin de 2% dintre elevii

Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/dosar-penal-sau-ajutor-pentru-tinerii-prinsi-cu-droguri-ce-ar-schimba-noua-lege-si-de-ce-ii-imparte-pe-specialisti

Sursa foto: Pixabay / Pexels

Ultimele stiri:
- Parteneri de incredere -itexclusiv.ro
Articole fresh